Am găsit 10 definiții pentru cuvantul/cuvintele falsitate:

FALSITÁTE s. f. 1. Caracterul a ceea ce este fals, mincinos, neautentic; lipsă de adevăr. 2. Atitudine, comportare fățarnică; ipocrizie, fățărnicie, prefăcătorie. [Var.: (pop.) falșitáte s. f.] – Din it. falsità, lat. falsitas, -atis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


FALSITÁTE s. f. 1. lipsă de adevăr; netemeinicie. 2. atitudine, comportare fățarnică; ipocrizie, prefăcătorie. (< it. falsità, lat. falsitas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

FALSITÁTE s.f. 1. Neadevăr, netemeinicie. 2. Fățărnicie, ipocrizie, prefăcătorie. [Var. falșitate s.f. / cf. lat. falsitas, it. falsità, fr. fausseté].
Sursa: Dicționar de neologisme

*falsitáte f. (lat. fálsitas, -átis). Caracteru de a fi fals: om de o mare falsitate.
Sursa: Dicționaru limbii românești

falsitáte s. f., g.-d. art. falsitắții
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

falsitate f. 1. caracterul lucrului fals; 2. fig. prefacere fățarnică.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

FALSITÁTE s. f. 1. Caracterul a ceea ce este fals, mincinos, neautentic; lipsă de adevăr. 2. Atitudine, comportare fățarnică; ipocrizie, fățărnicie, prefăcătorie. [Var.: (pop.) falșitáte s. f.] – Din it. falsità, lat. falsitas, -atis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

FALȘITÁTE s. f. v. falsitate.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

FALȘITÁTE s.f. v. falsitate.
Sursa: Dicționar de neologisme

FALȘITÁTE s. f. v. falsitate.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)