Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele falsificare:

FALSIFICÁRE, falsificări, s. f. Acțiunea de a falsifica și rezultatul ei; contrafacere. [Var.: (pop.) falșificáre s. f.] – V. falsifica.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


FALSIFICÁRE s.f. Acțiunea de a falsifica și rezultatul ei; falsificație. [< falsifica].
Sursa: Dicționar de neologisme

FALSIFICÁRE (‹ falsifica, după fr. falsification) s. f. Acțiunea de a falsifica. ◊ (Dr.) F. de monede sau de alte valori; f. de timbre, mprci sau bilete de transport; de valori străine; f. a instrumentelor oficiale de autentificare sau de marcare = infracțiuni constând în săvârșirea unor fapte de contrafacere, imitare, reproducere neautorizată etc. a bunurilor sau valorilor menționate, în vederea folosirii sau punerii lor în circulație.
Sursa: Dicționar enciclopedic

falsificáre s. f., g.-d. art. falsificắrii; pl. falsificắri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

falsificare f. 1. acțiunea de a falsifica; 2. lucru falsificat.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

FALSIFICÁRE, falsificări, s. f. Acțiunea de a falsifica și rezultatul ei; contrafacere. [Var.: (pop.) falșificáre s. f.] – V. falsifica.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

FALȘIFICÁRE s. f. v. falsificare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

FALȘIFICÁRE s. f. v. falsificare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

falsificare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul falsifica

falșificare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul falșifica