FAGACÉE s. f. pl. Familie de arbori și arbuști cu frunze alterne, cu flori mici, unisexuate, dispuse în amenți, și cu fructele achene. – Din fr. fagacées.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a FAGACÉE s. f. pl. cupulifere. (< fr. fagacées)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
FAGACÉE s.f.pl. Cupulifere. [Pron. -ce-e. / sg. invar. < fr. fagacées].
Sursa: Dicționar de neologisme
FAGACEE (‹ fr.; {s} lat. fagus „fag”) s. f. pl. Familie de plante lemnoase, cu frunze alterne, persistente sau caduce, cu flori mici, unisexuate, grupate câte 2-5 sunt dispuse în amenți, și cu fructe achene, învelite, parțial sau total, de o cupulă (ex. fagul, stejarul). Sunt utilizate în industria lemnului.Sursa: Dicționar enciclopedic !fagacée s. f., art. fagacéea, g.-d. art. fagacéei; pl. fagacéeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită FAGACÉE, fagacee, s. f. (La pl.) Familie de arbori și arbuști cu frunze alterne, cu flori mici, unisexuate, dispuse în amenți, și cu fructele achene; (și la sg.) arbore sau arbust din această familie. – Din fr. fagacées.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)