Am găsit 10 definiții pentru cuvantul/cuvintele fătătoare:

FĂTĂTOÁRE, (1) fătătoare, adj., (2) fătători, s. f. 1. Adj. (Despre femelele animalelor mamifere) Care este aptă să fete. ♦ (Pop.; substantivat, f.) Organul genital al unor animale-femele. 2. S. f. (Pop.) Loc unde fată animalele. – Făta + suf. -ătoare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


fătătoáre2 adj. f. sg. sau s.f. sg. (reg.) vacă, oaie, iapă, scroafă, capră aptă pentru reproducere, bună de prăsilă; mulgare, mulzare, mânzare, sugare, aplecătoare, matcă.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme

fătătoáre1 adj. f., pl. fătătoáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

fătătoáre2 s. f., g.-d. art. fătătórii; pl. fătătóri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

FĂTĂTOÁRE, (1) fătătoare, adj., (2) fătători, s. f. 1. Adj. (Despre femelele animalelor mamifere) Care este aptă să fete. ♦ (Pop.; substantivat, f.) Organ genital al unor femele. 2. S. f. (Pop.) Loc unde fată animalele. – Făta + suf. -ătoare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

FĂTĂTOÁRE, (1) fătătoare, adj., (2) fătători, s. f. 1. Adj. (Despre femelele animalelor mamifere) Care este aptă să fete. ♦ (Pop.; substantivat, f.) Organul genital al unor animale-femele. 2. S. f. (Pop.) Loc unde fată animalele. – Făta + suf. -ătoare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

fătătoáre2 adj. f. sg. sau s.f. sg. (reg.) vacă, oaie, iapă, scroafă, capră aptă pentru reproducere, bună de prăsilă; mulgare, mulzare, mânzare, sugare, aplecătoare, matcă.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme

fătătoáre1 adj. f., pl. fătătoáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

fătătoáre2 s. f., g.-d. art. fătătórii; pl. fătătóri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

FĂTĂTOÁRE, (1) fătătoare, adj., (2) fătători, s. f. 1. Adj. (Despre femelele animalelor mamifere) Care este aptă să fete. ♦ (Pop.; substantivat, f.) Organ genital al unor femele. 2. S. f. (Pop.) Loc unde fată animalele. – Făta + suf. -ătoare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)