Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele fâsâire:

FÂSĂÍRE s. f. v. fâsâire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


FÂSĂÍRE s. f. v. fâsâire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

FÂSÂÍRE, fâsâiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a fâsâi și rezultatul ei. [Var.: fâsăíre s. f.] – V. fâsâi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

fâsâíre s. f., g.-d. art. fâsâírii; pl. fâsâíri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

FÂSÂÍRE, fâsâiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a fâsâi și rezultatul ei. [Var.: fâsăíre s. f.] – V. fâsâi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

FÂȘÂÍRE, fâșâiri, s. f. Acțiunea de a fâșâi; fâșâială; fâșâit. – V. fâșâi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

fâșâíre s. f., g.-d. art. fâșâírii; pl. fâșâíri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

FÂȘÂÍRE, fâșâiri, s. f. Acțiunea de a fâșâi; fâșâială; fâșâit. – V. fâșâi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

fâsâire - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul fâsâi

fâșâire - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul fâșâi

fâsăire - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul fâsăi

fâșăire - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul fâșăi