EXSICATÓR, exsicatoare, s. n. Aparat de sticlă folosit în laborator pentru uscarea sau păstrarea în stare uscată a substanțelor cu ajutorul compușilor higroscopici. – Din fr. exsiccateur.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a EXSICATÓR s. n. aparat de laborator dintr-un vas de sticlă cu un capac ce se poate închide ermetic, pentru uscarea sau păstrarea în stare uscată a substanțelor. (< fr. exsiccateur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
EXSICATÓR s.n. Aparat de laborator, alcătuit dintr-un vas de sticlă acoperit cu un capac ce se poate închide ermetic și care permite uscarea substanțelor. [< fr. exsiccateur].
Sursa: Dicționar de neologisme
EXSICATÓR (‹ fr. {i}; {s} lat. exsicco „a usca”) s. n. Aparat de sticlă folosit în laborator pentru uscarea sau păstrarea în stare uscată a substanțelor cu ajutorul compușilor higroscopici, ca: acid sulfuric, clorură de calciu etc. În e. se poate face vid parțial pentru accelerarea uscării.Sursa: Dicționar enciclopedic exsicatór s. n., pl. exsicatoáreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită EXSICATÓR, exsicatoare, s. n. Aparat de sticlă folosit în laborator pentru uscarea sau păstrarea în stare uscată a substanțelor cu ajutorul compușilor higroscopici. – Din fr. exsiccateur.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)