ETIMOLÓGIC, -Ă, etimologici, -ce, adj. Care aparține etimologiei, privitor la etimologie; bazat pe etimologie. ◊ Ortografie etimologică = ortografie în care principiile scrierii cuvintelor se bazează pe etimologia lor. – Din fr. éthymologique, lat. etymologicus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ETIMOLÓGIC, -Ă adj. referitor la etimologie; bazat pe etimologie. (< fr. étymologique, lat. etymologicus, gr. etymologikos)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ETIMOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la etimologie; care studiază etimologia. ◊ Ortografie etimologică = ortografie în care principiile scrierii cuvintelor se bazează pe etimologia lor. [Cf. fr. étymologique, lat. etymologicus, gr. etymologikos].
Sursa: Dicționar de neologisme
*etimológic, -ă adj. (vgr. etymologikós). Relativ la etimologie: dicționar etimologic. Adv. În mod etimologic.
Sursa: Dicționaru limbii românești
etimológic adj. m., pl. etimológici; f. etimológică, pl. etimológiceSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită etimologic a. 1. relativ la etimologie; 2. care dă etimologia cuvintelor: dicționar etimologic.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ETIMOLÓGIC, -Ă, etimologici, -ce, adj. Care aparține etimologiei, privitor la etimologie; bazat pe etimologie. ◊ Ortografie etimologică = ortografie în care principiile scrierii cuvintelor se bazează pe etimologia lor. – Din fr. éthymologique, lat. etymologicus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)