ERGOTERAPÍE s. f. Metodă de tratament a unor boli psihice în care munca depusă de bolnav constituie factorul activ al vindecării. – Din fr. ergothérapie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ERGOTERAPÍE s. f. tratament al unor boli psihice prin muncă manuală. (< fr. ergothérapie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ERGOTERAPÍE s.f. Tratarea unor boli fizice și psihice prin muncă. [Gen. -iei. / < fr. ergothérapie, cf. gr. ergon – muncă, therapeia – tratament].
Sursa: Dicționar de neologisme
ergoterapíe s. f., art. ergoterapía, g.-d. ergoterapíi, art. ergoterapíeiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ERGOTERAPÍE s. f. Metodă de tratament a unor boli psihice în care munca manuală depusă de bolnav constituie factorul activ al vindecării. – Din fr. ergothérapie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)