EPRUVÉTĂ, epruvete, s. f. Piesă de probă confecționată dintr-un anumit material, pentru a fi supusă unor încercări în vederea determinării materialului respectiv. – Din fr. éprouvette.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a EPRUVÉTĂ s. f. piesă dintr-un anumit material pentru a fi supusă unor încercări în vederea determinării proprietăților acestuia; corp de probă. (< fr. éprouvette)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
EPRUVÉTĂ s.f. Piesă confecționată dintr-un anumit material pentru a fi supusă unor încercări în vederea determinării proprietăților acestuia; corp de probă. [< fr. éprouvette < éprouver – a încerca].
Sursa: Dicționar de neologisme
*epruvétă f., pl. e (fr. éprouvette, d. épreuve, probă). Vas de sticlă în formă de tub în care se fac diferite experiențe fizice și chimice.
Sursa: Dicționaru limbii românești
epruvétă (eșantion) (e-pru-) s. f., g.-d. art. epruvétei; pl. epruvéteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită EPRUVÉTĂ, epruvete, s. f. Piesă de probă confecționată dintr-un anumit material, pentru a fi supusă unor încercări în vederea determinării materialului respectiv. – Din fr. éprouvette.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)