EPIZOÓTIC, -Ă, epizootici, -ce, adj. Referitor la epizootie. – Din fr. épizootique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a EPIZOÓTIC, -Ă adj. referitor la epizootie. (< fr. épizootique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
EPIZOÓTIC, -Ă adj. Referitor la epizootie. [Pron. -zo-o-. / cf. fr. épizootique].
Sursa: Dicționar de neologisme
*epizoótic, -ă adj. (d. epizootie). De epizootie: boală epizootică.
Sursa: Dicționaru limbii românești
epizoótic adj. m., pl. epizoótici; f. epizoótică, pl. epizoóticeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită EPIZOÓTIC, -Ă, epizootici, -ce, adj. Referitor la epizootie. [Pr. -zo-o-] – Din fr. épizootique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)