Am găsit 9 definiții pentru cuvantul/cuvintele energie:

ENERGÍE, energii, s. f. 1. Capacitate a unui sistem (fizic) de a efectua lucru mecanic în trecerea dintr-o stare în altă stare dată. 2. Forță, putere, tărie, vigoare, capacitate de a acționa. ♦ Fermitate, hotărâre în atitudini, în acțiuni. – Din fr. énergie, lat. energia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


ENERGÍE s. f. 1. capacitate a unui sistem de a efectua un lucru mecanic sau o altă acțiune echivalentă. 2. forță, putere, vigoare. ◊ fermitate, hotărâre în atitudini, în acțiuni. (< fr. énergie, lat. energia, gr. energeia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

ENERGÍE s.f. 1. Capacitate a unui sistem de a efectua un lucru mecanic sau o altă acțiune echivalentă. 2. Forță, putere, vigoare, tărie. ♦ Fermitate, hotărâre în atitudini, în acțiuni. [Gen. -iei. / < fr. énergie, it. energia, cf. gr. energeia – activitate].
Sursa: Dicționar de neologisme

energíe (energíi), s. f.1. Capacitate a unui sistem de a efectua un lucru mecanic. – 2. Forță, tărie, putere. – Var. (înv.) energhie. Gr. ἐνέργεια (sec. XVIII, cf. Gáldi 178), și modern din fr. énergie.Der. energic, adj.; energetic, adj.
Sursa: Dicționarul etimologic român

*energíe f. (vgr. en-érgeia, d. érgon, lucrare. V. argat). Putere, eficacitate: energia unuĭ remediŭ. Fig. Putere, tărie de suflet, de caracter. Fiz. Facultatea de a fi energetic, de a dezvolta forță.
Sursa: Dicționaru limbii românești

ENERGÍE (‹ fr., lat.) s. f. 1. Mărime ce caracterizează capacitatea unui corp sau a unui sistem de a efectua un lucru mecanic la trecerea dintr-o stare dată în altă stare; se măsoară în jouli (J) sau în unități tolerate: kilowatt-oră (kWh); erg, kilogram-forță-metru (kgfm), electron-volt (eV). Diferitele forme de e. (mecanică, electrică, magnetică, solară) se transformă din unele în altele în mod echivalent, conform legii conservării energiei. V. cinetic, electric, eolian, geotermal, informațional, potențial, solar.E. atomică (sau nucleară) = e. degajată într-o reacție de fisiune sau fuziune nucleară. E. internă = funcție de stare a unui sistem termodinamic ce înglobează totalitatea formelor de energie pe care le posedă particulele sale. E. radiantă = e. care se propagă în spațiu sub formă de radiație de natură ondulatorie, elastică sau corpusculară. E. chimică = e. care se eliberează sau se absoarbe în reacțiile chimice, determinată de componența și structura chimică a substanțelor. 2. Forță, vigoare, tărie. ♦ (BOT.) E. germinativă = însușire calitativă a semințelor de a germina într-un interval de timp cât mai scurt. ♦ Fermitate, hotărâre în atitudini, în acțiune.
Sursa: Dicționar enciclopedic

energíe s. f., art. energía, g.-d. art. energíei; pl. energíi, art. energíile
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

energie f. 1. putere, vigoare fizică sau morală; 2. fig. forță, tărie sufletească.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ENERGÍE, energii, s. f. 1. Capacitate a unui sistem (fizic) de a efectua lucru mecanic la trecerea dintr-o stare dată în altă stare. 2. Forță, putere, tărie, vigoare, capacitate de a acționa. ♦ Fermitate, hotărâre în atitudini, în acțiuni. – Din fr. énergie, lat. energia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)