EMENDÁRE s.f. Acțiunea de a emenda și rezultatul ei; îmbunătățire, îndreptare, corectare; emendație. [< emenda].
Sursa: Dicționar de neologisme
emendáre s. f., g.-d. art. emendắrii, pl. emendắriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
Forme flexionare:
emendare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul emenda