EMBRIOTOMÍE, embriotomii, s. f. Tăiere a fetusului mort în interiorul uterului matern, când nu este posibilă o naștere normală. [Pr.: -bri-o-] – Din fr. embryotomie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a EMBRIOTOMÍE s. f. secționare intrauterină a fetusului, în cazul unei nașteri dificile. (< fr. embryotomie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
EMBRIOTOMÍE s.f. (Med.) Tăiere intrauterină a fetusului mort în interiorul mamei când nu este posibilă o naștere normală. [Gen. -iei. / < fr. embryotomie].
Sursa: Dicționar de neologisme
embriotomíe (-bri-o-) s. f., art. embriotomía, g.-d. art. embriotomíei; pl. embriotomíi, art. embriotomíileSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită EMBRIOTOMÍE, embriotomii, s. f. Tăiere a fetusului mort în interiorul uterului matern, când nu este posibilă o naștere normală. [Pr.: -bri-o-] – Din fr. embryotomie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)