ELUÁRE, eluări, s. f. Proces de dizolvare și de separare a substanțelor dintr-o coloană cromatografică fixate pe un mediu absorbant, prin spălarea ei cu eluanți; eluțiune. [Pr.: -lu-a-] – Cf. fr. éluer.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ELUÁRE s. f. eluțiune. (după fr. élution)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ELUÁRE s.f. Eluție. [După fr. élution, engl. elution].
Sursa: Dicționar de neologisme
eluáre (-lu-a-) s. f., g.-d. art. eluắrii (-lu-ă-); pl. eluắriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ELUÁRE, eluări, s. f. Proces de dizolvare și de separare a substanțelor dintr-o coloană cromatografică fixate pe un mediu absorbant, prin spălarea ei cu eluanți; eluțiune. [Pr.: -lu-a-] – Cf. fr. éluer.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)