ELECTROÓPTIC, -Ă, electrooptici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre dispozitive) Care cuprinde o parte electrică și una optică. 2. S. f. Teoria electromagnetică a luminii. – Din fr. électro-optique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ELECTROÓPTIC, -Ă I. adj. referitor la electrooptică. II. s. f. ramură a fizicii care studiază fenomenele datorate acțiunii câmpului electric asupra luminii. (< fr. électro-optique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ELECTROÓPTIC, -Ă adj. Referitor la electrooptică. ♦ (Despre dispozitive) Care cuprinde o parte electrică și una optică. [< fr. électro-optique].
Sursa: Dicționar de neologisme
ELECTROÓPTIC, -Ă, electrooptici, -ce, adj. 1. (Despre dispozitive) Care cuprinde o parte electrică și una optică. [Pr.: -tro-op-] – Din fr. électro-optique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) electroóptic adj. m., pl. electroóptici; f. electroóptică, pl. electroópticeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ELECTROÓPTIC, -Ă, electrooptici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre dispozitive) Care cuprinde o parte electrică și una optică. 2. S. f. Teoria electromagnetică a luminii. [Pr.: -tro-op-] – Din fr. électro-optique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)