ELECTRONEGATÍV, -Ă, electronegativi, -e, adj. (Despre unele elemente chimice) Ai cărui atomi captează cu ușurință electroni, transformându-se în ioni negativi. – Din fr. électronégatif.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ELECTRONEGATÍV, -Ă adj. (despre elemente chimice) ai cărui atomi captează electroni, transformându-se în ioni negativi. (< fr. électronégatif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ELECTRONEGATÍV, -Ă adj. (Despre elemente, radicali, molecule) Care are tendința de a capta electroni de la alte substanțe, putând elibera ioni negativi. [Cf. fr. électronégatif].
Sursa: Dicționar de neologisme
electronegatív adj. m., pl. electronegatívi; f. electronegatívă, pl. electronegatíveSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ELECTRONEGATÍV, -Ă, electronegativi, -e, adj. (Despre unele elemente chimice) Ai cărui atomi captează cu ușurință electroni, transformându-se în ioni negativi. – Din fr. électronégatif.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)