DUZÍNĂ, duzini, s. f. Grup de douăsprezece obiecte de același fel care formează un tot. ◊ Loc. adj. De duzină = care are o calitate inferioară; prost, mediocru. [Pl. și: duzine] – Din ngr. duzina. Cf. it. dozzina, fr. douzaine.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DUZÍNĂ s. f. ansamblu de douăsprezece obiecte de același fel. ◊ de duzină = în serie, de calitate inferioară. (< ngr. duzina, după it. dozzina, fr. douzaine)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
DUZÍNĂ s.f. Ansamblu de douăsprezece obiecte de același fel. ◊ De duzină = a) făcut în serie, de calitate inferioară; b) (despre oameni) mediocru. [< fr. douzaine].
Sursa: Dicționar de neologisme
duzínă (-ni), s. f. – Grup de 12 obiecte de același fel. – Mr. duzină. It. dozzina, prin filieră orientală, cf. ngr. ντουζίνα, tc., bg. duzina, alb. duzinë.Sursa: Dicționarul etimologic român * duzínă f., pl. ĭ și e (fr. douzaine, d. douze, doĭ-spre-zece). Doŭă-spre-zece obiecte de acelașĭ fel.
Sursa: Dicționaru limbii românești
duzínă (grup de 12 obiecte) s. f., g.-d. art. duzínii; pl. duzíniSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită duzină f. douăsprezece obiecte de acelaș fel: o duzină de ouă. [Gr. mod.].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
DUZÍNĂ, duzini, s. f. Grup de douăsprezece obiecte de același fel care formează un tot. ◊ Loc. adj. De duzină = care are o calitate inferioară; prost, mediocru. [Pl. și: duzine] – Din ngr. duzina. Cf. it. dozzina, fr. douzaine.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) DUZÍNĂ, duzini, s. f. Grup de douăsprezece obiecte de același fel care formează un tot. ◊ Loc. adj. De duzină = care are o calitate inferioară; prost, mediocru. [Pl. și: duzine] – Din ngr. duzina. Cf. it. dozzina, fr. douzaine.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DUZÍNĂ s. f. ansamblu de douăsprezece obiecte de același fel. ◊ de duzină = în serie, de calitate inferioară. (< ngr. duzina, după it. dozzina, fr. douzaine)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
DUZÍNĂ s.f. Ansamblu de douăsprezece obiecte de același fel. ◊ De duzină = a) făcut în serie, de calitate inferioară; b) (despre oameni) mediocru. [< fr. douzaine].
Sursa: Dicționar de neologisme
duzínă (-ni), s. f. – Grup de 12 obiecte de același fel. – Mr. duzină. It. dozzina, prin filieră orientală, cf. ngr. ντουζίνα, tc., bg. duzina, alb. duzinë.Sursa: Dicționarul etimologic român * duzínă f., pl. ĭ și e (fr. douzaine, d. douze, doĭ-spre-zece). Doŭă-spre-zece obiecte de acelașĭ fel.
Sursa: Dicționaru limbii românești
duzínă (grup de 12 obiecte) s. f., g.-d. art. duzínii; pl. duzíniSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
duzină f. douăsprezece obiecte de acelaș fel: o duzină de ouă. [Gr. mod.].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
DUZÍNĂ, duzini, s. f. Grup de douăsprezece obiecte de același fel care formează un tot. ◊ Loc. adj. De duzină = care are o calitate inferioară; prost, mediocru. [Pl. și: duzine] – Din ngr. duzina. Cf. it. dozzina, fr. douzaine.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)