Am găsit 4 definiții pentru cuvantul/cuvintele ducere:

DÚCERE, duceri, s. f. Faptul de a (se) duce1; plecare; mers. – V. duce1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


ducere, duceri s. f. păcăleală, înșelătorie; minciună.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

dúcere s. f., g.-d. art. dúcerii; pl. dúceri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

DÚCERE, duceri, s. f. Faptul de a (se) duce1; plecare; mers. – V. duce1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

ducere - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul duce