DOCIMOLOGÍE s. f. disciplină care cercetează problemele examinării și notării elevilor, a candidaților la examene și concursuri. (< fr. docimologie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
DOCIMOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul sistematic al examenelor și al concursurilor în scopul îmbunătățirii condițiilor și structurii lor. [Gen. -iei. / < fr. docimologie, cf. gr. dokime – examen, logos – studiu].
Sursa: Dicționar de neologisme
docimologíe s. f., art. docimología, g.-d. docimologíi, art. docimologíeiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită