DEȘTEPTĂTÓR, -OÁRE, deșteptători, -oare, adj. Care deșteaptă din somn. ♦ Ceas deșteptător (și substantivat, n.) = ceasornic care sună automat la o oră spre a deștepta pe cineva din somn. – Deștepta + suf. -ător.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a deșteptătór, -oáre adj. Care te deșteaptă. Ceasornic deșteptător, al căruĭ mecanizm are un clopoțel care sună ca să te deștepte la ora pe care ĭ-o fixezĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
deșteptătór1 adj. m., pl. deșteptătóri; f. sg. și pl. deșteptătoáreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită *deșteptătór2 s. n., pl. deșteptătoáreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită deșteptător n. care deșteaptă. ║ n. ceasornic care deșteaptă la timp.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
DEȘTEPTĂTÓR, -OÁRE, deșteptători, -oare, adj. Care deșteaptă din somn. ◊ Ceas deșteptător (și substantivat, n.) = ceasornic care sună automat la o oră spre a deștepta pe cineva din somn. – Deștepta + suf. -ător.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)