Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele detențiune:

DETENȚIÚNE, detențiuni, s. f. (Jur.) 1. Reținere a cuiva în stare de arest, pentru cercetări. 2. Pedeapsă penală care privează pe cineva de libertate pentru o perioadă dată. 3. (Rar) Posedare, păstrare a unui bun, fără intenția de a deveni proprietarul lui. [Pr.: -ți-u-.Var.: deténție s. f.] – Din fr. détention, lat. detentio, -onis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


DETENȚIÚNE s. f. 1. reținere a cuiva în stare de arest pentru cercetare. 2. pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă dată. (< fr. détention, lat. detentio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

DETENȚIÚNE s.f. 1. Reținere, arestare a cuiva pentru cercetare. 2. Pedeapsă cu închisoare pentru infracțiunile politice. [Var. detenție s.f. / cf. lat. detentio, fr. détention].
Sursa: Dicționar de neologisme

*detențiúne f. (lat. deténtio, -ónis, d. de-tinére, a deținea. V. abstențiune). Acțiunea de a deținea. Starea uneĭ persoane deținute în închisoare saŭ a unuĭ lucru luat în stăpînire de autoritățĭ. Pedeapsă aplicativă și infamantă care consistă în închisoare de la 5-20 de ani. Detențiune preventivă, timpu petrecut în arest în ainte de judecată.
Sursa: Dicționaru limbii românești

detențiune f. întemnițare (dela trei până la zece ani), constituind o pedeapsă aflictivă și infamantă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

DETENȚIÚNE s. f. v. detenție.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)