Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele desființa:

DESFIINȚÁ, desființez, vb. I. Tranz. A face ca ceva să nu mai existe; a suprima; a distruge, a nimici. ♦ A abroga, a anula un contract, o convenție etc. – Des1 + [în]ființa.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


DESFIINȚÁ vb. tr. a face să nu mai existe ceva; a distruge, a nimici. (< des- + /în/ființa)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

DESFIINȚÁ vb. I. tr. A face ceva să nu mai existe; a distruge, a nimici. [Pron. -fi-in-. / după înființa].
Sursa: Dicționar de neologisme

desființa, desființez v. t. 1. a compromite. 2. a certa cu asprime. 3. a umili; a ridiculiza. 4. a bate rău de tot.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

desființá (a ~) (-fi-in-) vb., ind. prez. 3 desființeáză
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

desființà v. a face să nu mai fie, a suprima, a abroga, a anula: a desființa o lege.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

DESFIINȚÁ, desființez, vb. I. Tranz. A face ca ceva să nu mai existe; a suprima; a distruge, a nimici. ♦ A abroga, a anula un contract, o convenție etc. – Pref. des- + [în]ființa.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)