DESDĂUNÁRE, desdăunări, s. f. Acțiunea de a desdăuna și rezultatul ei; despăgubire. [Pr. -dă-u-] – V. desdăuna.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a desdăunare f. despăgubire.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
Forme flexionare:
desdăunare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul desdăuna