Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele descendență:

DESCENDÉNȚĂ, descendențe, s. f. 1. Înrudire în linie coborâtoare; filiație. 2. (Cu sens colectiv) Posteritate, urmași. – Din fr. descendance.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


DESCENDÉNȚĂ s. f. 1. înrudire în linie coborâtoare; filiație. 2. totalitatea urmașilor; posteritate. (< fr. descendance)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

DESCENDÉNȚĂ s.f. 1. Înrudire în linie coborâtoare; filiație. 2. Totalitatea urmașilor; urmași; posteritate. [< fr. descendance].
Sursa: Dicționar de neologisme

*descendénță f., pl. e (d. descendent; fr. descendance). Scoborîre. Derivarea neamuluĭ. Posteritate, urmașĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

descendénță s. f., g.-d. art. descendénței; pl. descendénțe
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

descendență f. descendenții, posteritatea.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

DESCENDÉNȚĂ, descendențe, s. f. 1. Înrudire în linie directă coborâtoare; filiație. 2. (Cu sens colectiv) Posteritate, urmași. – Din fr. descendance.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

descendenta - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul descendent

descendentă - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul descendent