Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele deceptie:

DECÉPȚIE, decepții, s. f. Înșelare a speranțelor cuiva, dezamăgire, deziluzie; amărăciune. [Var.: (înv.) decepțiúne s. f.] – Din fr. déception, lat. deceptio, -onis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


DECÉPȚIE s. f. dezamăgire, deziluzie; amărăciune. (< fr. déception, lat. deceptio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

DECÉPȚIE s.f. Dezamăgire, deziluzie; amăgire. [Gen. -iei, var. decepțiune s.f. / cf. fr. déception, lat. deceptio].
Sursa: Dicționar de neologisme

decépție (decépții), s. f. – Deziluzie, dezamăgire. – Var. decepțiune. Lat. deceptio, -onem (sec. XIX). – Der. decepționa, vb. (a decepționa).
Sursa: Dicționarul etimologic român

decépție (-ți-e) s. f., art. decépția (-ți-a), g.-d. art. decépției; pl. decépții, art. decépțiile (-ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

DECÉPȚIE, decepții, s. f. Înșelare a speranțelor cuiva, dezamăgire, deziluzie; amărăciune. [Var.: (înv.) decepțiúne s. f.] – Din fr. déception, lat. deceptio, -onis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)