DEBLÉU, debleuri, s. n. Săpătură făcută sub nivelul terenului natural în vederea executării platformei unui drum ori a unei căi ferate sau a construirii unui canal deschis. – Din fr. déblai.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DEBLÉU s. n. lucrare de terasament sub nivelul solului unei căi de comunicație sau al unui canal. (< fr. déblai)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
DEBLÉU s.n. (op. rambleu) Săpătură deschisă sub nivelul natural al pământului, prin care trece o cale de comunicație. [Pl. -uri, -ee. / < fr. déblai].
Sursa: Dicționar de neologisme
debléu (debléuri), s. n. – Săpătură. Fr. déblai. Termen tehnic.Sursa: Dicționarul etimologic român *debléŭ n., pl. urĭ și e (fr. déblai, d. dé-blayer, a curăți de grîu pămîntu, d. blé, grîu. V. rambleŭ). Loc de unde s’a scos pămîntu p. facerea drumuluĭ. – Curat rom. săpătură.
Sursa: Dicționaru limbii românești
debléu (de-bleu) s. n., art. debléul; pl. debléuriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită DEBLÉU, debleuri, s. n. Săpătură făcută sub nivelul terenului natural pentru executarea platformei unui drum ori a unei căi ferate sau pentru construirea unui canal deschis. – Din fr. déblai.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
DEBLÉU, debleuri, s. n. Săpătură făcută sub nivelul terenului natural în vederea executării platformei unui drum ori a unei căi ferate sau a construirii unui canal deschis. – Din fr. déblai.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DEBLÉU s. n. lucrare de terasament sub nivelul solului unei căi de comunicație sau al unui canal. (< fr. déblai)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
DEBLÉU s.n. (op. rambleu) Săpătură deschisă sub nivelul natural al pământului, prin care trece o cale de comunicație. [Pl. -uri, -ee. / < fr. déblai].
Sursa: Dicționar de neologisme
debléu (debléuri), s. n. – Săpătură. Fr. déblai. Termen tehnic.Sursa: Dicționarul etimologic român *debléŭ n., pl. urĭ și e (fr. déblai, d. dé-blayer, a curăți de grîu pămîntu, d. blé, grîu. V. rambleŭ). Loc de unde s’a scos pămîntu p. facerea drumuluĭ. – Curat rom. săpătură.
Sursa: Dicționaru limbii românești
debléu (de-bleu) s. n., art. debléul; pl. debléuriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită DEBLÉU, debleuri, s. n. Săpătură făcută sub nivelul terenului natural pentru executarea platformei unui drum ori a unei căi ferate sau pentru construirea unui canal deschis. – Din fr. déblai.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)