Am găsit 15 definiții pentru cuvantul/cuvintele dârz:

DÂRZ, -Ă, dârji, -ze, adj. (Despre ființe sau mănifestările lor) 1. Îndrăzneț, curajos, cutezător. ◊ Aprig, înverșunat. Luptă dârză. 2. Neînduplecat, neclintit; p. ext. îndărătnic, încăpățânat. 3. Mândru, semeț, țanțoș. [Pl. și: (m.) dârzi, (f.) dârze] – Din sl. drúzú.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


DÂRZ, -Ă, dârji, -ze, adj. 1. Îndrăzneț, curajos, cutezător. ♦ Aprig, înverșunat. 2. Neînduplecat, neclintit; p. ext. îndărătnic, încăpățânat. 3. Mândru, semeț, țanțoș. [Pl. și: (m.) dârzi, (f.) dârje] – Slav (v. sl. drǔzǔ).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

dârz adj. m., pl. dârji; f. dấrză, pl. dấrze
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

dârz a. Mold. tare semeț: să apase pe dârza lor cerbice AL. [Slav. DRUZŬ].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

DÂRZ, -Ă, dârji, -ze, adj. (Despre ființe sau manifestările lor) 1. Îndrăzneț, curajos, cutezător. ♦ Aprig, înverșunat. Luptă dârză. 2. Neînduplecat, neclintit; p. ext. îndărătnic, încăpățânat. 3. Mândru, semeț, țanțoș. [Pl. și: (m.) dârzi] – Din sl. drúzú.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DÂRZ, -Ă, dârji, -ze, adj. (Despre ființe sau mănifestările lor) 1. Îndrăzneț, curajos, cutezător. ◊ Aprig, înverșunat. Luptă dârză. 2. Neînduplecat, neclintit; p. ext. îndărătnic, încăpățânat. 3. Mândru, semeț, țanțoș. [Pl. și: (m.) dârzi, (f.) dârze] – Din sl. drúzú.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

DÂRZ, -Ă, dârji, -ze, adj. 1. Îndrăzneț, curajos, cutezător. ♦ Aprig, înverșunat. 2. Neînduplecat, neclintit; p. ext. îndărătnic, încăpățânat. 3. Mândru, semeț, țanțoș. [Pl. și: (m.) dârzi, (f.) dârje] – Slav (v. sl. drǔzǔ).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

dârz adj. m., pl. dârji; f. dấrză, pl. dấrze
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

dârz a. Mold. tare semeț: să apase pe dârza lor cerbice AL. [Slav. DRUZŬ].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

DÂRZ, -Ă, dârji, -ze, adj. (Despre ființe sau manifestările lor) 1. Îndrăzneț, curajos, cutezător. ♦ Aprig, înverșunat. Luptă dârză. 2. Neînduplecat, neclintit; p. ext. îndărătnic, încăpățânat. 3. Mândru, semeț, țanțoș. [Pl. și: (m.) dârzi] – Din sl. drúzú.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DÂRZ, -Ă, dârji, -ze, adj. (Despre ființe sau mănifestările lor) 1. Îndrăzneț, curajos, cutezător. ◊ Aprig, înverșunat. Luptă dârză. 2. Neînduplecat, neclintit; p. ext. îndărătnic, încăpățânat. 3. Mândru, semeț, țanțoș. [Pl. și: (m.) dârzi, (f.) dârze] – Din sl. drúzú.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

DÂRZ, -Ă, dârji, -ze, adj. 1. Îndrăzneț, curajos, cutezător. ♦ Aprig, înverșunat. 2. Neînduplecat, neclintit; p. ext. îndărătnic, încăpățânat. 3. Mândru, semeț, țanțoș. [Pl. și: (m.) dârzi, (f.) dârje] – Slav (v. sl. drǔzǔ).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

dârz adj. m., pl. dârji; f. dấrză, pl. dấrze
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

dârz a. Mold. tare semeț: să apase pe dârza lor cerbice AL. [Slav. DRUZŬ].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

DÂRZ, -Ă, dârji, -ze, adj. (Despre ființe sau manifestările lor) 1. Îndrăzneț, curajos, cutezător. ♦ Aprig, înverșunat. Luptă dârză. 2. Neînduplecat, neclintit; p. ext. îndărătnic, încăpățânat. 3. Mândru, semeț, țanțoș. [Pl. și: (m.) dârzi] – Din sl. drúzú.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)