Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele dârjală:

DÂRJÁLĂ, dârjale, s. f. (Reg.) 1. Băț lung și gros; bâtă, ciomag, măciucă; p. ext. mâner al unei unelte; coadă. 2. Prăjina lungă a îmblăciului, de capătul căreia este legat hădăragul. [Pl. și: dârjele] – Bg. dăržalo.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne


dârjálă (rar) s. f., g.-d. art. dârjálei; pl. dârjále
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

DÂRJÁLĂ, dârjale, s. f. (Reg.) 1. Băț lung și gros; bâtă, ciomag, măciucă; p. ext. mâner al unei unelte; coadă. 2. Prăjina lungă a îmblăciului, de capătul căreia este legat hădăragul. [Pl. și: dârjele] – Bg. dăržalo.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

dârjálă (rar) s. f., g.-d. art. dârjálei; pl. dârjále
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

DÂRJÁLĂ, dârjale, s. f. (Reg.) 1. Băț lung și gros; bâtă, ciomag, măciucă; p. ext. mâner al unei unelte; coadă. 2. Prăjina lungă a îmblăciului, de capătul căreia este legat hădăragul. [Pl. și: dârjele] – Bg. dăržalo.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

dârjálă (rar) s. f., g.-d. art. dârjálei; pl. dârjále
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită