1) cust n., pl. urĭ (d. cust 2). Vechĭ. Existență, vĭață.
Sursa: Dicționaru limbii românești
2) cust, a -á v. intr. (lat. consto, -are. V. cost 2). Vechĭ. Exist, trăĭesc, durez. – Azĭ la Moțĭ (Trans.) Dumnezeŭ să te custe, să te ție viŭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
3) cust, a -á v. intr. Nord. V. cost 2.
Sursa: Dicționaru limbii românești