Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele curăție:

CURĂȚÍE s. f. (Înv.) Cinste; nevinovăție, castitate. – Curat + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


curățíe f. Vechĭ. Rar azĭ. Puritate: curăție de limbă, de stil, de suflet (castitate).
Sursa: Dicționaru limbii românești

curățíe (înv.) s. f., art. curățía, g.-d. curățíi, art. curățíei
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

curăție f. curățenie (sub raportul moral).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CURĂȚÍE s. f. (Înv.) Cinste; nevinovăție, castitate. – Curat + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)