CURĂȚÍ vb. IV. v. curăța.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
curățì v. V. curățà.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CURĂȚÍ vb. IV v. curăța.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
curați - Verb, Indicativ, imperfect, persoana a II-a, plural - pentru cuvantul cura
curați - Verb, Conjunctiv, prezent, persoana a II-a, plural - pentru cuvantul cura
curați - Verb, Indicativ, prezent, persoana a II-a, plural - pentru cuvantul cura
curați - Adjectiv, masculin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul curat
curați - Adjectiv, masculin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul curat
curați - Verb, Imperativ, persoana a II-a, plural - pentru cuvantul cura