Am găsit 3 definiții pentru cuvantul/cuvintele ctitori:

CTITORÍ, ctitoresc, vb. IV. Tranz. A întemeia, a funda o biserică, o mănăstire; p. ext. a pune bazele unei instituții, unei asociații etc. – Din ctitor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


ctitorí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ctitorésc, imperf. 3 sg. ctitoreá; conj. prez. 3 să ctitoreáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

CTITORÍ, ctitoresc, vb. IV. Tranz. A întemeia, a fonda o biserică, o mănăstire; p. ext. a pune bazele unei instituții, unei asociații etc. – Din ctitor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

ctitori - Adjectiv, masculin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul ctitor

ctitori - Adjectiv, masculin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul ctitor