Am găsit 3 definiții pentru cuvantul/cuvintele croncănire:

CRONCĂNÍRE, croncăniri, s. f. Acțiunea de a croncăni și rezultatul ei; croncănit. [Var.: croncăíre s. f.] – V. croncăni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

croncăníre s. f., g.-d. art. croncănírii; pl. croncăníri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită


CRONCĂNÍRE, croncăniri, s. f. Acțiunea de a croncăni și rezultatul ei; croncănit. [Var.: croncăíre s. f.] – V. croncăni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

croncănire - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul croncăni