CROAZIÉRĂ, croaziere, s. f. 1. Călătorie (de plăcere) pe mare. 2. Regim de zbor al unei aeronave care evoluează la o viteză mai mică de viteza maximă. [Pr.: -zi-e-] – Din fr. croisière.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CROAZIÉRĂ s. f. 1. călătorie de agrement pe o navă de pasageri, pe un iaht sau avion, pe un itinerar stabilit, cu multe escale. 2. viteză de ~ = viteză de drum a unei (aero)nave sau a unui autoturism, în condiții normale, pe un parcurs lung. 3. acțiune de patrulare pe mare în timp de război executată de către o navă militară. (< fr. croisière)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CROAZIÉRĂ s.f. 1. Călătorie (turistică) pe mare. ♦ Voiajul unei nave militare cu multe escale. ♦ (Rar) Acțiunea de patrulare pe mare în timp de război de către o navă militară. 2. Viteză de croazieră = regim de zbor al unui avion la o viteză mai mică decât cea maximă, pentru a se reduce uzura și consumul de combustibil; (p. ext.) viteză de drum a unui autoturism. [Pron. croa-zi-e-. / < fr. croisière].
Sursa: Dicționar de neologisme
croaziéră (croa-zi-e-) s. f., g.-d. art. croaziérei; pl. croaziéreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită CROAZIÉRĂ, croaziere, s. f. 1. Călătorie (de plăcere) pe mare. 2. Regim de zbor al unei aeronave care evoluează la o viteză mai mică față de viteza maximă. [Pr.: -zi-e-] – Din fr. croisière.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)