CREMONA, oraș în N Italiei (Lombardia), pe Pad; 75,5 mii loc. (1989). Renumit în trecut pentru construcția viorilor (Amati, Guarneri, Stradivari). Întreprinderi textile și de porțelan. Mașini agricole, cărămizi. Catedrală (sec. 12-13), campanila „Torrazzo” (sec. 13).Sursa: Dicționar enciclopedic Cremona f. oraș în Italia (Lombardia), pe Padu: 48.000 loc. Patria lui Stradivarius.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CREMONA, oraș în N Italiei (Lombardia), pe Pad; 75,5 mii loc. (1989). Renumit în trecut pentru construcția viorilor (Amati, Guarneri, Stradivari). Întreprinderi textile și de porțelan. Mașini agricole, cărămizi. Catedrală (sec. 12-13), campanila „Torrazzo” (sec. 13).Sursa: Dicționar enciclopedic Cremona f. oraș în Italia (Lombardia), pe Padu: 48.000 loc. Patria lui Stradivarius.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CREMÓNĂ, cremone, s. f. Dispozitiv metalic folosit pentru închiderea unei ferestre sau a unei uși, construit din două vergele dispuse în prelungire și acționate cu ajutorul unui mâner. – Din fr. crémone.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CREMÓNĂ s. f. dispozitiv metalic la o fereastră sau la o ușă pentru închidere. (< fr. crémone)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CREMÓNĂ s.f. Dispozitiv metalic fixat la o fereastră sau la o ușă și care servește la închiderea acestora. [< fr. crémone].
Sursa: Dicționar de neologisme
cremónă s. f., g.-d. art. cremónei; pl. cremóneSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită CREMÓNĂ, cremone, s. f. Dispozitiv metalic folosit pentru închiderea unei ferestre sau a unei uși, construit din două vergele dispuse în prelungire și acționate cu ajutorul unui mâner. – Din fr. crémone.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)