CREȘTINÁ, creștinéz, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face creștin (II 1), a (se) boteza în religia creștină. – Din creștin.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
creștiná (a ~) vb., ind. prez. 3 creștineázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită creștinà v. a boteza, a face creștin.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CREȘTINÁ, creștinéz, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face creștin (II 1), a (se) boteza în religia creștină. – Din creștin.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
creștina - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul creștin
creștină - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul creștin