coțobăní, coțobănésc, vb. IV refl. (reg.) 1. a se agăța ca să ajungă mai sus; a se aburca, a se cocoța. 2. a se căzni, a se trudi, a se opinti, a se îndârji. 3. a se rățoi, a se coțofeni, a înfrunta (pe cineva).
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme