COȘCOGEÁMITE adj. invar. (Fam.) Coșcogea. [Var.: (reg.) coșcogéme adj. invar.] – Din bg. koskodžamiti.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a coșcogeá(mite), V. cogea.
Sursa: Dicționaru limbii românești
coșcogeamite adv. formă amplificată din coșcogea: din coșcogeamite om te-ai făcut cosac ISP. [Serb. KOS KODJAMITI (cu repețirea particulei augmentative), de aceeaș origină cu vorba precedentă].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
COȘCOGEÁMITE adj. invar. (Fam.) Coșcogea. [Var.: (reg.) coșcogéme adj. invar.] – Din bg. koskodžamiti.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)