COZIA 1. Masiv muntos în SV M-ților Făgăraș, între Olt și Topolog, alcătuit din gnaise, șisturi cristaline și calcare. Alt. max.: 1.668 m (vf. Cozia). Parc național (1990). 2. Pas și defileu situate pe cursul mijlociu al Oltului, între confl. acestuia cu Lotru și orașul Călimănești; lungime: 14 km. 3. Mănăstire ctitorită de Mircea cel Bătrîn. Biserica mare datează din 1387-1388, păstrînd în pronaos pictura originară din 1391 și adăpostind mormîntul domnitorului (1418). În 1706-1707, C. Brîncoveanu îi adaugă un pridvor, iar în 1708 comandă pictura din naos și pridvor. În 1542, Radu Paisie ctitorește biserica bolniței, cu fresce din 1543, realizate de David și Radoslav. Tot din sec. 16 datează paraclisul sudic, ctitorit de egumenul Amfilohie, iar din sec. 17 paraclisul nordic, ctitorit de arhimandritul Ioan de la Hurezi.Sursa: Dicționar enciclopedic COZIA, cultură hallstattiană (sec. 10-9 î. Hr.), răspîndită în Moldova centrală și de S, denumită astfel după așezarea descoperită în satul C. din com. Costuleni (jud. Iași).Sursa: Dicționar enciclopedic
Cozia f. 1. plaiu în jud. Vâlcea; 2. culme în jud. Argeș, separă Oltul de Topologul; 3. mânăstire pe malul Oltului, în plaiul cu acelaș nume, zidită în 138S de Mircea-cel-Bătrân, unde se și înmormântă (1418). Penitenciar transformat acum în sanatoriu pentru funcționarii Statului. [Turc. KOZ, nucă: Cozia se numia în vechime Nucet].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
COZIA 1. Masiv muntos în SV M-ților Făgăraș, între Olt și Topolog, alcătuit din gnaise, șisturi cristaline și calcare. Alt. max.: 1.668 m (vf. Cozia). Parc național (1990). 2. Pas și defileu situate pe cursul mijlociu al Oltului, între confl. acestuia cu Lotru și orașul Călimănești; lungime: 14 km. 3. Mănăstire ctitorită de Mircea cel Bătrîn. Biserica mare datează din 1387-1388, păstrînd în pronaos pictura originară din 1391 și adăpostind mormîntul domnitorului (1418). În 1706-1707, C. Brîncoveanu îi adaugă un pridvor, iar în 1708 comandă pictura din naos și pridvor. În 1542, Radu Paisie ctitorește biserica bolniței, cu fresce din 1543, realizate de David și Radoslav. Tot din sec. 16 datează paraclisul sudic, ctitorit de egumenul Amfilohie, iar din sec. 17 paraclisul nordic, ctitorit de arhimandritul Ioan de la Hurezi.Sursa: Dicționar enciclopedic COZIA, cultură hallstattiană (sec. 10-9 î. Hr.), răspîndită în Moldova centrală și de S, denumită astfel după așezarea descoperită în satul C. din com. Costuleni (jud. Iași).Sursa: Dicționar enciclopedic Cozia f. 1. plaiu în jud. Vâlcea; 2. culme în jud. Argeș, separă Oltul de Topologul; 3. mânăstire pe malul Oltului, în plaiul cu acelaș nume, zidită în 138S de Mircea-cel-Bătrân, unde se și înmormântă (1418). Penitenciar transformat acum în sanatoriu pentru funcționarii Statului. [Turc. KOZ, nucă: Cozia se numia în vechime Nucet].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a