COTUTÉLĂ, cotutele, s. f. Tutelă deținută de două sau de mai multe persoane. – Din fr. cotutelle.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a COTUTÉLĂ s. f. tutelă deținută de două sau mai multe persoane. (< fr. cotutelle)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
COTUTÉLĂ s.f. Tutelă deținută de două sau mai multe persoane. [Cf. fr. cotutelle].
Sursa: Dicționar de neologisme
cotutélă s. f., g.-d. art. cotutélei; pl. cotutéleSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită COTUTÉLĂ, cotutele, s. f. Tutelă deținută de două sau de mai multe persoane. – Din fr. cotutelle.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)