Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele cotoroanță:

COTOROÁNȚĂ, cotoroánțe, s. f. 1. (Var.) Zdreanță. 2. Femeie rea, harpie (1), zgripțuroaică (2). (cf. zdreanță)
Sursa: Dicționarul etimologic român


COTOROÁNȚĂ, cotoroanțe, s. f. Femeie bătrână și rea; baborniță. ♦ (Pop.) Vrăjitoare. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

cotoroánță (oa dift.) f., pl. e (cp. cu cotroanțe și cu ung. kotronc, moț). Iron. Hodoroagă, babă hodorogită. – V. bahorniță, hoașcă, zgîrță.
Sursa: Dicționaru limbii românești

cotoroánță s. f., g.-d. art. cotoroánței; pl. cotoroánțe
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

cotoroanță f. 1. pisică bătrână; 2. fig. babă urîtă și cicălitoare, babă vrăjitoare [V. cotoiu, cu o finală analogică (cf. cloanță, tărăboanță)].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

COTOROÁNȚĂ, cotoroanțe, s. f. Femeie bătrână și rea; baborniță. ♦ (Pop.) Vrăjitoare. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)