Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele cotarlă:

COTÁRLĂ, cotarle, s. f. (Reg.) Câine prost și jigărit; javră, potaie. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


cotárlă (sud, est) și cotî́rlă (est) f., pl. e (d. ung. kutya, cîne [!], cu sufixu -arlă, -îrlă; rut. kotî́úga, cîne. V. coteĭ, cotoĭ, cucĭu, șarlă. Cp. și Dic. Altgerm. 41). Javră, potaĭe, cîne prost orĭ urît. – În Trans. cocearlă, pl. erle (Izv. Sept. 1923, 22). În Ĭal. și jarlă.
Sursa: Dicționaru limbii românești

cotárlă (reg.) s. f., g.-d. art. cotárlei; pl. cotárle
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

cotarlă f. fam. câine slab și urît. [Dintr’un primitiv cot, câine (cf. albanez kuta), de unde asemenea coteiu si cotiuhă)].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

COTÁRLĂ, cotarle, s. f. (Reg.) Câine prost și jigărit; javră, potaie. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

cotârlă, cotârle s. f. mitocan.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române