CORSICA (CORSE [cors]) 1. Ins. în N M. Mediterane, constituind o reg. a Franței; 8,7 mii km2; 247,2 mii loc. (1988). Oraș pr.: Ajaccio. Relief muntos granitic. Alt. max.: 2.710 m (vf. Monte Cinto). Expl. de min. de fier, cupru, mercur, zinc, plumb, marmură. Citrice, măslini. Viticultură. Creșterea ovinelor și caprinelor. Vin, ulei, zahăr. Turism. Stăpînită succesiv de romani (sec. 3 î. Hr.), vandali, bizantini, ostrogoți, longobarzi, franci, arabi, pisani și genovezi. Din 1768 a intrat în componența Franței, în prezent constituind două departamente. 2. Str. care separă ins. cu același nume de Arh. Toscan. Lungime: 40 km. Lățime: 75 km. Ad. max.: c. 500 m. Port pr.: Bastia.Sursa: Dicționar enciclopedic Corsica f. mare insulă în Mediterana, cedată Franței de Genovezi în 1768, formează azi un departament francez cu 296.000 loc. cap. Ajaccio. Mine de fier, argint, marmoră, granit; pescuit de lacherdă și de coral pe coaste. (Corsican).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CORSICA (CORSE [cors]) 1. Ins. în N M. Mediterane, constituind o reg. a Franței; 8,7 mii km2; 247,2 mii loc. (1988). Oraș pr.: Ajaccio. Relief muntos granitic. Alt. max.: 2.710 m (vf. Monte Cinto). Expl. de min. de fier, cupru, mercur, zinc, plumb, marmură. Citrice, măslini. Viticultură. Creșterea ovinelor și caprinelor. Vin, ulei, zahăr. Turism. Stăpînită succesiv de romani (sec. 3 î. Hr.), vandali, bizantini, ostrogoți, longobarzi, franci, arabi, pisani și genovezi. Din 1768 a intrat în componența Franței, în prezent constituind două departamente. 2. Str. care separă ins. cu același nume de Arh. Toscan. Lungime: 40 km. Lățime: 75 km. Ad. max.: c. 500 m. Port pr.: Bastia.Sursa: Dicționar enciclopedic Corsica f. mare insulă în Mediterana, cedată Franței de Genovezi în 1768, formează azi un departament francez cu 296.000 loc. cap. Ajaccio. Mine de fier, argint, marmoră, granit; pescuit de lacherdă și de coral pe coaste. (Corsican).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a