corobáie, corobắi, s.f. (reg.) 1. scorbură; trunchi de copac găunos. 2. vale adâncă, hodoghină, scochină.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
corobáĭe f., pl. ăĭ (rudă cu coroboĭos). Trans. (Turda). Stîncă pleșuvă. – În Arg. scoroboaĭe, pl. oĭ, văgăună.
Sursa: Dicționaru limbii românești