corcán (-ni), s. m. – Lăstar bastard. Origine necunoscută. Pare deformație de la cîrcel datorată, poate, unei schimbări de suf.; însă fonetismul nu este clar. Legătura pe care o presupune DAR cu rut. korkijka „coroana unui copac curățat de ramuri uscate”.Sursa: Dicționarul etimologic român corcán m. Mold. Ramură groasă la un butuc de viță.
Sursa: Dicționaru limbii românești