CORABIA, oraș în jud. Olt, port pe stg. Dunării; 22.745 loc. (1991). Expl. de argile. Fabrici de încălț., de tricotaje și conf., combinat de fibre și fire chimice; prelucr. lemnului; produse alim. Cea mai mare tăbăcărie minerală din România. Vestigii care atestă o permanentă locuire începând din milen. 3 î. Hr. Pe lîngă așezarea geto-dacică s-a dezvoltat o importantă cetate romano-bizantină cu numele de Sucidava, pe terit. fostului sat Celeiu. Importanța economică a crescut după pacea de la Adrianopol (1829). Declarat oraș în 1871.Sursa: Dicționar enciclopedic CORABIA (Puppis), constelație din emisfera australă, situată lîngă constelația Cîinele Mare.
Sursa: Dicționar enciclopedic
corabĭá f., pl. ĭele (turc. kurabiĭe, korabiĭe, gurabiĭe, gülabiĭe; alb. gurabi, bg. korabiĭa, sîrb. gurabiĭa). Munt. Mold. Un fel de prăjitură făcută din făină, zahăr și unt și care se oferă tăĭată în romburĭ, ca baclavaŭa. – Și corobĭa.
Sursa: Dicționaru limbii românești
Corabia f. orășel în jud. Romanați: 9500 loc. Port pe Dunăre înființat în 1862. Important centru pentru comerțul cerealelor.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CORABIA, oraș în jud. Olt, port pe stg. Dunării; 22.745 loc. (1991). Expl. de argile. Fabrici de încălț., de tricotaje și conf., combinat de fibre și fire chimice; prelucr. lemnului; produse alim. Cea mai mare tăbăcărie minerală din România. Vestigii care atestă o permanentă locuire începând din milen. 3 î. Hr. Pe lîngă așezarea geto-dacică s-a dezvoltat o importantă cetate romano-bizantină cu numele de Sucidava, pe terit. fostului sat Celeiu. Importanța economică a crescut după pacea de la Adrianopol (1829). Declarat oraș în 1871.Sursa: Dicționar enciclopedic CORABIA (Puppis), constelație din emisfera australă, situată lîngă constelația Cîinele Mare.
Sursa: Dicționar enciclopedic
corabĭá f., pl. ĭele (turc. kurabiĭe, korabiĭe, gurabiĭe, gülabiĭe; alb. gurabi, bg. korabiĭa, sîrb. gurabiĭa). Munt. Mold. Un fel de prăjitură făcută din făină, zahăr și unt și care se oferă tăĭată în romburĭ, ca baclavaŭa. – Și corobĭa.
Sursa: Dicționaru limbii românești
Corabia f. orășel în jud. Romanați: 9500 loc. Port pe Dunăre înființat în 1862. Important centru pentru comerțul cerealelor.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
corăbiá (corăbiéle), s. f. – Prăjină, fursec. Tc. korabiie (Șeineanu, II, 145), probabil în legătură cu cuvîntul următor, cf. sp. barquillo. Din tc. provin și ngr. ϰουραμπιές, bg. korabija.Sursa: Dicționarul etimologic român corăbiá (înv.) (-bia) s. f., pl. corăbiéle (-bie-), art. corăbiéleleSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită Forme flexionare:
corabia - Substantiv feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul corabie