Am găsit 3 definiții pentru cuvantul/cuvintele conăcire:
CONĂCÍRE,conăciri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a conăci; popas. ♦ Găzduire, adăpostire. – V. conăci. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
conăcíre (înv.) s. f., g.-d. art. conăcírii; pl. conăcíri Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
CONĂCÍRE,conăciri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a conăci; popas. ♦ Găzduire, adăpostire. – V. conăci. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
Forme flexionare:
conăcire - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul conăci