Am găsit 2 definiții pentru cuvantul/cuvintele contundent:

*contundént, -ă adj. (lat. contúndens, -éntis, d. con-túndere, a lovi. V. contuziune). Jur. Care strivește lovind, ca bastonu, cĭocanu ș. a. Opusu luĭ e tăĭetor orĭ împungător. – Fals contondent (fr. contondant).
Sursa: Dicționaru limbii românești


contundent a. ce rănește prin strivire, ce face contuziuni (cu un ciocan, baston).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a