Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele consternare:

CONSTERNÁRE, consternări, s. f. Faptul de a consterna; uimire, nedumerire amestecată cu mâhnire și cu indignare; surpriză neplăcută, stupoare, consternație. – V. consterna.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


CONSTERNÁRE s.f. Încremenire, nedumerire; surpriză neplăcută; consternație. [< consterna].
Sursa: Dicționar de neologisme

consternáre s. f., g.-d. art. consternắrii; pl. consternắri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

consternare f. descurajare unită cu uimire și cauzată de o mare nenorocire.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CONSTERNÁRE, consternări, s. f. Faptul de a consterna; uimire, nedumerire amestecată cu mâhnire și cu indignare; surpriză neplăcută, stupoare, consternație. – V. consterna.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

consternare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul consterna