Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele conglomerat:

CONGLOMERÁT, conglomerate, s. n. Rocă sedimentară consolidată, formată din sfărâmăturile rotunjite ale unor roci mai vechi, cimentate cu argilă, calcar, silice etc.; conglomerație. ♦ Fig. adunătură, amestec, îmbinare de elemente eterogene. – Din fr. conglomérat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


CONGLOMERÁT s. n. 1. rocă sedimentară detritică, formată prin cimentarea bolovănișurilor și pietrișurilor transportate de ape; conglomerație. ♦ (tehn.) masă de materiale aglomerate cu ajutorul unui liant. 2. (ec.) formă de monopol prin fuziunea unor companii care își desfășoară activitatea în cele mai diverse ramuri și sectoare de producție. 3. (fig.) îngrămădire de lucrări, de aspecte diferite. (< fr. conglomérat)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

CONGLOMERÁT s.n. 1. Rocă sedimentară formată prin cimentarea pietrișurilor și a prundișurilor transportate de ape; conglomerație. ♦ (Tehn.) Masă de materiale aglomerate cu ajutorul unui liant. 2. (Ec.) Formă de monopol rezultată prin fuziunea unor companii care își desfășoară activitatea în cele mai diverse ramuri și sectoare de producție. 3. (Fig.) Adunătură, îngrămădire de lucrări diferite. [< fr. conglomérat, cf. lat. conglomeratus].
Sursa: Dicționar de neologisme

*conglomerát n., pl. e (lat. con-glomeratum). Geol. Grămădeală naturală de substanțe minerale diverse strîns lipite: această stîncă e un conglomerat. Fig. Grup (politic maĭ ales) compus din fel de fel de oamenĭ. V. concrețiune.
Sursa: Dicționaru limbii românești

conglomerát s. n., pl. conglomeráte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

conglomerat n. Geol. stâncă formată din fragmente reunite printr’un ciment.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CONGLOMERÁT, conglomerate, s. n. Rocă sedimentară consolidată, formată din fragmente rotunjite de roci mai vechi, cimentate cu argilă, calcar, silice etc.; conglomerație. ♦ Fig. Amestec, îmbinare de elemente eterogene. – Din fr. conglomérat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

conglomerat - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul conglomera